miercuri, 7 ianuarie 2009

Scrisoare prietenului meu

Ma aplec usor asupra hirtiei albe si stringind puternic intre degete un creion bont incerc sa astern citeva cuvinte catre un prieten drag....
Imi trec prin minte atitea ginduri incit sint incapabil a pune stavila pentru a putea reproduce si in scris macar o parte dintre ele. Cum esti prietene drag sufletului meu ?
Sper ca aceste rinduri - pe alocuri fara noima - sa te gaseasca cu bine, cu zimbetul pe buze si cu sufletul multumit ca - iata - si astazi ai avut o zi frumoasa precum esti si tu !
De aici...de departe ... iti simt bataile rapide ale inimii, impartasesc cu tine apasarea din piept si incerc sa caut cuvinte potrivite care sa iti redea starea de bine si relaxare din perioada sarbatorilor.
Prietene drag imi este foarte dor de tine, de zimbetul tau, de lucirea feerica a pielii tale catifelate, de racoarea de matase a palmelor tale, de imbratisarile tale patimase si puternice, ... mi-e dor pina si de ... sarutul tau !
Eu...sint bine, in caz ca iti puneai cumva si aceasta intrebare, si sper sa reapari in viata mea sa ma chemi...sa iti aud strigatul...si sa alerg la tine precum alearca vintul salbatec prin nametii ce inconjoara un oras posac si totusi atit de dornic de....viata !
Te sarut si astept vesti de la tine.

Un comentariu:

autoportret

autoportret