poezie

Necrolog


Dorm visurile tale, cu tine impreună,
In cimitir nu-i nimeni, cuprins de duioşie,
O candelă s-aprindă la groapa ta pustie,
O lacrimă să verse, o floare să depună!

În zori mai croncaneste o cioara pribeagă
Pe braţul crucii negre ce-ţi străjuie mormîntul,
Prin florile uscate cu şuier trece vîntul,
Şi multe ar vrea sa spuna - cui ştie să-nţeleagă:

Că viata mea e tristă şi plină de mizerii,
O stiu si eu si cei ce-mi sint in spate,
Din negura uitării cobor cu drag in moarte
Si prada las icoana ta uitarii!

Cîind vor veni la tine toti cei ce te uitară,
Vei tresări din groapă cersind o viaţa nouă;
Vei strecura prin gene o lacrima de rouă
Şi-ţi va-nflori pe groapă eterna primăvară





Botosani
14.02.2008