Lacrima

Lacrima




In noaptea rece, mohorita, mi-a batut iara luna-n geam
Sa-mi aminteasca despre tine – ca te-am pierdut – nu te mai am,
Ca m-ai lasat voit ca sa te pierd, si poate ai vrut sa te fi uitat
Pentru un zimbet si-o stringere la piept cindva…nu m-ai iertat.

Pe geamul aburit de atitea vise privesc pierdut in zare
Astept sa treaca ploaia rece cu stropii ce mi se pleaca la picioare,
Si mi-as dori din negurile reci sa vad tristetea lunii pale
Prin fata casei mele s-aud tacuti chiar pasii dumitale,

S-aud as vrea macar un scincet din pieptul tau, fantoma,
Ori poate ca un cintec imi vei cinta cu glas de primadona,
Oftatul meu cu ciuda, la tine as vrea sa il aud strigare
Iar eu sa nu-ti raspund, ci sa ma pierd in departare.

Nu am crezut ca ai putea sa fii atit de cruda si de rece
Si n-am sperat ca dragostea-ti vreodata se va reintoarce,
Uimit mai sint si-acum de ce-ai ascuns sub chipul tau de copila
Cind tu nu esti nici vulnerabila si nici fragila.